Înalt Preasfinţitul Justinian Chira

Justinian ChiraArhiepiscopul Justinian Chira s-a nascut la 28 mai 1921, în satul Plopis din judeţul Maramures, dintr-o familie de ţărani evlavioşi, la botez, primind numele de Ioan.

 A urmat şcoala primară în satul natal (1928-1934). Între 1934-1941 a fost reţinut acasă de părinţi pentru sprijin în gospodărie, apoi a urmat doi ani cursurile Liceului ortodox de băieţi „Simion Ştefan" din Cluj. Mânat de dragostea de a-L sluji cât mai bine pe Dumnezeu, s-a dus la Manastirea „Sf. Ana" din Rohia, ca frate de mănăstire în 12 martie 1941, tuns în monahism sub numele de Justinian (în 1942). La 15 august 1942 a fost hirotonit diacon, iar la 17 aprilie 1943 preot la Mănăstirea Rohia de către P.S. Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului. Între 22 noiembrie 1942-10 martie 1943 este încorporat, în ciuda hainei clericale, în armata maghiară la Mişcolt. În împrejurările istorice dramatice dintre 1940-1944, monahii din Mănăstirea Rohia trăiau într-o înfrigurată nadejde: eliberarea ţării şi a Transilvaniei. În zorii în care această speranţă devenea o certitudine, este numit stareţ la Rohia tânărul ieromonah, în vârstă de 23 de ani, Iustinian Chira, care avea să conducă acest sfânt locaş, aproape 30 de ani, una din cele mai îndelungate şi rodnice stăreţii.

Stareţul Justinian Chira s-a preocupat indeaproape de formarea unor vieţuitori statornici şi cu dragoste de mănăstire, îngrijindu-se de pregătirea lor intelectuală. De aceea, după 1944, s-a format la Rohia o obşte nouă, cu tineri din satele din jurul mănăstirii, vrednici, statornici, legaţi de mănăstire şi de poporul de aici. Studiile şi le-a completat ulterior, fiind absolvent al Seminarului Teologic din Cluj Napoca şi al Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu.

Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, la propunerea P.S. Teofil al Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane i-a conferit, în anul 1967, rangul de arhimandrit, iar în anul 1973 a fost ridicat la rangul de arhiereu, fiind ales episcop-vicar la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

În septembrie 1990 a fost ales episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramureşului şi Sătmarului, fiind instalat la 11 noiembrie 1990. În această calitate iniţiază reorganizarea de curând reînfiinţatei Episcopii a Maramuresului şi Sătmarului. În acest scop a cerut înfiinţarea postului de episcop - vicar pe seama Episcopiei Maramuresului şi Sătmarului, post în care l-a propus pe arhimandritul Justin Hodea, stareţul Mănăstirii "Sfanta Ana" - Rohia, care devine astfel P.S. Justin Sigheteanu. A depus strădanii pentru înfiinţarea unui Seminar Teologic la Baia Mare, municipiu resedinţă episcopală şi pentru înfiinţarea Secţiei de Teologie Ortodoxa la Universitatea de Nord din Baia Mare.

A desfăşurat o bogata activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodarească şi culturală.

A rectitorit Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pe care o conduce până azi, a sfinţit sute de biserici, a rostit mii de cuvântări. Ţine un jurnal permanent cu însemnări, cugetări şi evenimente din viata Bisericii care a depasit 130 volume în manuscris. A pus piatra de temelie la peste 80 de biserici noi, s-au infintat înca trei protopopiate noi - cel de Viseu, de Chioar şi Oaş. Numărul preoţilor Eparhiei Maramureşului a crescut de la 325 la 560 - deci s-au înmulţit numărul parohiilor sau au fost numiţi mai multi preoţi la acelaşi altar. Ca arhiereu a hirotonit peste 300 de preoţi, atât în calitate de episcop vicar la Cluj, cât şi ca eparhiot la Maramureş. Faţă de patru mănăstiri, câte erau in 1992 astăzi în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului există peste 30 de manastiri şi schituri - cele mai multe cu realizari dintre cele mai frumoase, biserici noi, case monahale, adevărate ansambluri mănăstireşti.

În decursul vremii a colaborat la diferite publicaţii bisericeşti şi laice între care amintim: „Viata Ilustrată", „Renaşterea", „Tribuna Ardealului", „Telegraful Roman", „Mitropolia Ardealului", „Mitropolia Banatului", „Îndrumătorul bisericesc" - Sibiu, „Îndrumătorul pastoral" - Alba-Iulia, a editat „Îndrumatorul bisericesc" - Cluj-Napoca (1978-1989); a iniţiat şi editează foaia eparhiala „Graiul Bisericii Noastre" - Baia Mare.

Între lucrările sale de seama pomenim: Darurile Bisericii, Cluj-Napoca, 1983, 255 p., şi Viaţa Maicii Domnului, Cluj-Napoca, 1986, 212 p.